asunare
Romanian
Etymology
Noun
asunare f (plural asunări)
- (dated) ring
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | asunare | asunarea | asunări | asunările |
| genitive-dative | asunări | asunării | asunări | asunărilor |
| vocative | asunare, asunareo | asunărilor | ||
References
- asunare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN