asmuțitor
Romanian
Etymology
Etymology tree
Adjective
asmuțitor m or n (feminine singular asmuțitoare, masculine plural asmuțitori, feminine/neuter plural asmuțitoare)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | asmuțitor | asmuțitoare | asmuțitori | asmuțitoare | ||
| definite | asmuțitorul | asmuțitoarea | asmuțitorii | asmuțitoarele | |||
| genitive- dative |
indefinite | asmuțitor | asmuțitoare | asmuțitori | asmuțitoare | ||
| definite | asmuțitorului | asmuțitoarei | asmuțitorilor | asmuțitoarelor | |||
References
- asmuțitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN