asanat
Romanian
Etymology
Past participle of asana.
Noun
asanat n (plural asanaturi)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | asanat | asanatul | asanaturi | asanaturile |
| genitive-dative | asanat | asanatului | asanaturi | asanaturilor |
| vocative | asanatule | asanaturilor | ||
Verb
asanat (past participle of asana)
- past participle of asana
References
- asanat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN