aproxima

See also: aproximá

Catalan

Verb

aproxima

1. inflection of aproximar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Portuguese

Verb

aproxima

1. inflection of aproximar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Etymology tree

Proto-Indo-European *h₂éd

Proto-Italic *ad

Proto-Italic *ad-

Latin ad-

Proto-Indo-European *prokʷe

Proto-Indo-European *prokʷism̥mos

Latin proximus

Latin proximō

Latin approximārelbor.

Romanian aproxima

Learned borrowing from Latin approximāre.

Verb

a aproxima (third-person singular present aproximează, past participle aproximat) 1st conjugation

1. to approximate

Conjugation

    conjugation of aproxima (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a aproxima
gerund			aproximând
past participle			aproximat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	aproximez	aproximezi	aproximează	aproximăm	aproximați	aproximează
	imperfect	aproximam	aproximai	aproxima	aproximam	aproximați	aproximau
	simple perfect	aproximai	aproximași	aproximă	aproximarăm	aproximarăți	aproximară
	pluperfect	aproximasem	aproximaseși	aproximase	aproximaserăm	aproximaserăți	aproximaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să aproximez	să aproximezi	să aproximeze	să aproximăm	să aproximați	să aproximeze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		aproximează			aproximați
	negative		nu aproxima			nu aproximați

Spanish

Verb

aproxima

1. inflection of aproximar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative