amuletă
Romanian
Etymology
Borrowed from French amulette.
Noun
amuletă f (plural amulete)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | amuletă | amuleta | amulete | amuletele |
| genitive-dative | amulete | amuletei | amulete | amuletelor |
| vocative | amuletă, amuleto | amuletelor | ||