amestec
Romanian
Etymology 1
From amesteca.
Noun
amestec n (plural amestecuri)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | amestec | amestecul | amestecuri | amestecurile |
| genitive-dative | amestec | amestecului | amestecuri | amestecurilor |
| vocative | amestecule | amestecurilor | ||
Etymology 2
Verb
amestec
- first-person singular present indicative/subjunctive of amesteca