alpic
Romanian
Etymology
Learned borrowing from Latin alpicus.
Adjective
alpic m or n (feminine singular alpică, masculine plural alpici, feminine/neuter plural alpice)
- (dated) alpine
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | alpic | alpică | alpici | alpice | ||
| definite | alpicul | alpica | alpicii | alpicele | |||
| genitive- dative |
indefinite | alpic | alpice | alpici | alpice | ||
| definite | alpicului | alpicei | alpicilor | alpicelor | |||
References
- alpic in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN