alenetid
Danish
Etymology
From alene (“alone”) + tid (“time”). First attested in 1979.
Noun
alenetid c (singular definite alenetiden, not used in plural form)
Declension
| common gender |
singular | |
|---|---|---|
| indefinite | definite | |
| nominative | alenetid | alenetiden |
| genitive | alenetids | alenetidens |