agreat
Romanian
Etymology
Past participle of agrea.
Adjective
agreat m or n (feminine singular agreată, masculine plural agreați, feminine/neuter plural agreate)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | agreat | agreată | agreați | agreate | ||
| definite | agreatul | agreata | agreații | agreatele | |||
| genitive- dative |
indefinite | agreat | agreate | agreați | agreate | ||
| definite | agreatului | agreatei | agreaților | agreatelor | |||
Verb
agreat (past participle of agrea)
- past participle of agrea
References
- agreat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN