adeverit
Romanian
Etymology
Past participle of adeveri.
Adjective
adeverit m or n (feminine singular adeverită, masculine plural adeveriți, feminine/neuter plural adeverite)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | adeverit | adeverită | adeveriți | adeverite | ||
| definite | adeveritul | adeverita | adeveriții | adeveritele | |||
| genitive- dative |
indefinite | adeverit | adeverite | adeveriți | adeverite | ||
| definite | adeveritului | adeveritei | adeveriților | adeveritelor | |||
Verb
adeverit (past participle of adeveri)
- past participle of adeveri
References
- adeverit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN