acuzator
Romanian
Etymology
Borrowed from French accusateur. By surface analysis, acuza + -tor.
Noun
acuzator m (plural acuzatori, feminine equivalent acozatoare)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | acuzator | acuzatorul | acuzatori | acuzatorii |
| genitive-dative | acuzator | acuzatorului | acuzatori | acuzatorilor |
| vocative | acuzatorule | acuzatorilor | ||
Further reading
- “acuzator”, in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language) (in Romanian), 2004–2026