șeic
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish شیخ (şeyh).
Noun
șeic m (plural șeici)
Declension
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite | definite | indefinite | definite | |
| nominative-accusative | șeic | șeicul | șeici | șeicii |
| genitive-dative | șeic | șeicului | șeici | șeicilor |
| vocative | șeicule | șeicilor | ||