învingere

Romanian

Etymology

    From învinge + -re.

    Noun

    învingere f (plural învingeri)

    1. victory

    Declension

    singular plural
    indefinite definite indefinite definite
    nominative-accusative învingere învingerea învingeri învingerile
    genitive-dative învingeri învingerii învingeri învingerilor
    vocative învingere, învingereo învingerilor