înmiit
Romanian
Etymology
Past participle of înmii.
Adjective
înmiit m or n (feminine singular înmiită, masculine plural înmiiți, feminine/neuter plural înmiite)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | înmiit | înmiită | înmiiți | înmiite | ||
| definite | înmiitul | înmiita | înmiiții | înmiitele | |||
| genitive- dative |
indefinite | înmiit | înmiite | înmiiți | înmiite | ||
| definite | înmiitului | înmiitei | înmiiților | înmiitelor | |||
Categories: