încolăcit
Romanian
Etymology
Past participle of încolăci.
Adjective
încolăcit m or n (feminine singular încolăcită, masculine plural încolăciți, feminine/neuter plural încolăcite)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | încolăcit | încolăcită | încolăciți | încolăcite | ||
| definite | încolăcitul | încolăcita | încolăciții | încolăcitele | |||
| genitive- dative |
indefinite | încolăcit | încolăcite | încolăciți | încolăcite | ||
| definite | încolăcitului | încolăcitei | încolăciților | încolăcitelor | |||
Verb
încolăcit (past participle of încolăci)
- past participle of încolăci