închipuit
Romanian
Etymology
Past participle of închipui.
Adjective
închipuit m or n (feminine singular închipuită, masculine plural închipuiți, feminine/neuter plural închipuite)
Declension
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative- accusative |
indefinite | închipuit | închipuită | închipuiți | închipuite | ||
| definite | închipuitul | închipuita | închipuiții | închipuitele | |||
| genitive- dative |
indefinite | închipuit | închipuite | închipuiți | închipuite | ||
| definite | închipuitului | închipuitei | închipuiților | închipuitelor | |||
Verb
închipuit (past participle of închipui)
- past participle of închipui